Se oprise brusc din goana si incerca sa isi prinda rasuflarea, doar acuma dupa respiratie isi dadea seama cu adevarat cat de repede a alergat. Se afla la ultimul copac inainte de tabara, tabara se vedea de acolo, se vedeau si baietii adunati, vorbind. Corturile erau construite deja, era pregatita si formatia de pietre pentru foc asteptand ofranda.
Cercetasi nu-l depistasera inca pe Oleg, iar el nu vroia sa se miste mai mult, nu vroia sa fie vazut pana nu se lamurea cum ar trebui sa reactioneze. E clar ca el a tras o sperietura de moarte, dar nu stia cu exactitate cauza. Ar fi avut rost sa impacieneze si restul baietilor ? Se gandea cum vor reactiona baietii, ar fii putut sa rada de el, ca era alb ca o fantoma si sperietura, gandindu-se ca ar fi putut fi pusa la indoiala incepu sa se gandeasca mai bine ce a auzit, cu ce a interactionat, se convingea ca la fel de bine putea fi si o veverita, desi era ridicol. Daca era un animal atunci cu siguranta tabara trebuia mutata, asa ca se gandea bine ce sa spuna.
- Oleg ! aparu Sam de nicaieri ranjind, n-ai sa ghicesti unde ti-e sacul de dormit. !
Inima lui Oleg nu se mai putea controla, involuntar isi pune mainile in cap injurand pe limba lui. I s-au disipat toate gandurile si planurile in mai putin de o clipa, a fost depistat si de restul cercetasilor.
Fara sa mai zica ceva, pleaca capul si inainteaza cu Sam spre baietii din jurul pietrelor ca spre condamnare.
- Oleg ! se rasti Mark la elo imediat ce-l vazu. Oleg stia ca in mod normal merita reactiile reci, el gresise, si cand unul greseste, sufera toti.
Mark era iarasi incruntat, il fixase pe Oleg din privire si isi retinea acuzele pana Oleg s-ar fi apropiat destul. Nu numai Mark era incruntat, toti erau incruntati. Sam fugise pe la jumatatea drumului spre ceilalti baieti ca sa se alature linsajului din priviri. Era tehnica bine cunoscuta a lui Mark, inainte sa vina Oleg, le-a spus tuturor sa se incrunte la acesta si sa fie reci. Oleg nu merita iertare sau ingaduinta, Mark facea asa oricui gresea.
Ernie iarasi era suprateatral, se incrunta aproape cu ura, Greg se uita dezamagit. Simon nu participa niciodata la teatru de acesta, se uitase odata protocolar incruntat spre inculpat si cazu capul in pamant incercand nici de data asta sa nu se implice. Sam nu era capabil sa se prefaca ca ceilalti cu atata tact, era incruntat, dar il bufnea rasul, privirea sa lua tot timpul o alta conotatie cand se fixa incruntat, dar cu zambetul pe buze.
Mark avea privirea cea mai severa, genul de privire matura, exact precum parintii atunci cand ii superi foarte tare si sunt furiosi.
- Oleg, incompetentule ! Se intuneca in curand, te-am asteptat toti cu niste crengi, Mark se ridica in picioare, aproap0e ai fi zis ca urma sa erupa, dar Oleg il cunostea prea bine, stia ca apogeul furiei sale fusese atins. Unde ai lipsit atata ? Totul e construit. Tu ai disparut, nu se stie cu ce te-ai ocupat ca inca nu vad crengi in bratele tale.
Baietii nu interveneau, ascultau cu atentie.
- Mark, baieti, imi cer zcuse ! Oleg se opri pe loc, stiu am gresit, dar nu am gasit crengi, adica…
- Oleg, suntem intr-o padure, e prima oara cand aud asa ceva, il intrerupse Greg, dorind sa inteleaga empatic de ce a esuat ascesta.
- Adica am gasit, dar am fugit, adica…am cautat si pe urma am fugit…si nu am mai cautat ca m-am…
Mark il apuca pe Oleg de brat si il reinvita printre baieti, privirea sa nu mai era acuzatoare. Mark devenise iertator, ca si cum era de inteles ce s-a intamplat, Oleg nu a fost in stare de o sarcina ca aceea. Privirea lui Mark lasa sa se inteleagaca nu poate fi suparat pe o limita a capabilitatilor ceeace ce pana la urma era mai insultator decat orice teatru colectiv.
Oleg luase loc si arata de parca tot ce a trait atat de intens in padure urma sa erupa. Isi atinti ochii in pamant si se incorda. Buzele ii rau strans si simtea ca la primul sau cuvant ar fi izbucnit si o lacrima.
Mark simt asta si parca un pic il mustra vinovatia, pana isi aduse aminte de fapta lui Oleg, oricum era ingrijorat caci pana la urma era unul din pritenii lui.
- Oleg calmeaza-te , culegem crngil alea acuma pana nu a apus soarele de tot. Toti baietii se mobilizaserasi il aprobau pe Mark, ei se simteau si mai vinovati.
- Nu va duceti. Spuse serios Oleg indreptandu-si spatele, ii trecusera emotiile. Era ceva acolo, de aia m-am speriat si n-am mai adus lemnele.
- Ce era acolo ? intreba Simon.
- Nu stiu, ceva. Mergeam si am vazut o gramada de lemne mare, nu parea initial ca e ceva acolo, nu erau urme, nimic.
- Si ? intreba Simon curios. Discutia tindea sa devina numai intre cei doi.
- Am luat o creanga si am auzt un gemat, gematul se repeta, dar nu stiu ce era.
- Un animal ! Oleg ai avut noroc ! Bine ca nu a devenit agresiv, putea fi barlog de pui.
- Nu era, nici sunetul nu stiu ce a fost.
- Era animal !
Ernie intervine in discutie vrand sa se lamureasca.
- Rangerul doar ne-a asigurat ca in anotimpul asta nu sunt animale in preajma.
- O fi fost unul pierdut, raspunse promt Simon.
- Nu era insa. continua Oleg grav propozitia lui Simon.
Simon se ridica si le atrage atentia cercetasilor.
- Oleg a dat de un barlog de animal ! Trebuie sa ne mutam.
Baietii intrasera iarasi in polemica intre ei. Greg se ridica :
- Simon, il inteleg p Oleg, s-a speriat, oricine s-ar fi speriat dar nu exista animale periculoase in zona asta a padurii, rangerul ne-a asigrat ca nu sunt ursi, lupi sau vulpi. Oleg esti sigur de ce ai auzit ?
- Da ! Da ! Era mare, era acolo, aproape l-am vazut, m-a marait. Nu e sigur aici !
- Nu shtiu, e normal sa fim precauti, dar venim aici deja de un an si rangerul pe deasupra stie mai bine ce e in padure, e tarziu, nu putem pleca sau sa ne mutam.
Sam, care deobicei nu participa la discutii importante ca acestea intervine si el:
- Hai sa vedem ce e acolo !
Baietii se uitau unii la altii si nu stiau daca intr-adevar merita sa ia in considerare optiunea lui Sam.
- Mergem si ne uitam, doar stim ca nu sunt ursi ! continua simplu Sam.
- Baieti, liniste ! intervine Mark impunator. Nu e nimic ! Nu e animal ! Oleg s-a speriat de nimic si nu si-a dus la capat sarcina, acuma sa impuscam doi iepuri deodata, mergem sa culegem lemnele alea din gramada si va si dovedesc ca nu e nimic acolo !
